De fiecare data cand gasesc oameni care respira pasiune si misca ceva in ceilalti, mi se pare ca viata are cu adevarat un sens. Simt asa un fior de bucurie si incantare si imi doresc sa fiu si eu un astfel de om, chiar si pentru o singura persoana, 0,05%. Asa mi-am adus aminte ce rost avea blogul asta, inca de la inceputurile sale: era locul unde scriam despre ce m-a facut sa am declick-uri, locul unde spuneam povesti care m-au inspirat, locul in care cautam sa potrivesc piese de puzzle si sa gasesc solutii la tot felul de intrebari mai mult sau mai putin usoare. Totul, pentru mine si pentru oameni ca mine – era de fapt si acesta un scop – sa descopar oameni cu aceeasi convingere ca pasiunea e totul si acelasi entuziasm transpus in oricare ar fi modul pe care l-au ales pentru a vorbi lumii.

In ultimele luni am uitat de ce scriam, nu parea sa mai gasesc vreo utilitate in asta si nici n-aveam de gand sa ma reapuc prea curand, pana nu simteam ca e ce trebuie. Si astazi … everything came back to me! Mi-am amintit ce efect poate avea o simpla replica, un discurs, o persoana cunoscuta la o expozitie sau un text citit exact la momentul potrivit. Mi-am amintit ca idei care nu ne dau pace zile intregi au deseori nevoie sa fie impinse in gol pentru a se transforma in decizii, mi-am amintit cat de mult ajuta in clipele de singuratate sa realizezi ca mai sunt multi altii la fel de confuzi/tristi/nehotarati/speriati ca tine. Mi-am amintit ca lucrurile in care ma regasesc si in care pun pasiune nu trebuie si nu au de ce sa moara, pentru ca sunt atat de rare si atat de pretioase. Asa ca am sa continui.

Ce m-a inspirat a fost Talk-ul de mai jos si, in special, pasiunea cu care Sarah vorbeste. Este o tanara de 23 de ani, care crede si promoveaza spoken word poetry, o forma de a scrie absolut minunata. Pe tot parcursul discursului e in the flow, ma face sa simt ca e exact unde isi doreste si se joaca cu cuvinte intr-un mod delicios, pentru ca asta o reprezinta. Asa se intampla atunci cand ti-ai gasit calea: totul devine simplu, pentru ca esti “din peisaj”, incepi sa iti permiti sa fii atent la orice detalii, pentru ca big picture e deja rezolvat. Sarah vorbeste despre cum s-a apucat de spoken word poetry, despre cat de usor le e oamenilor sa se exprime prin acesta forma de arta accesibila oricui. Si asta pentru ca fiecare are propriile povesti, de o autenticitate pura, cuceritoare, atunci cand sunt puse pe hartie. Uitati-va, numai, veti intelege despre ce vorbesc! Multumesc, Nico, pentru ca mi-ai facut cunostiinta cu Sarah!

Etichete:a scrie, blog, insipratie, pasiune, povesti, sarah kay, spoken word poetry de phoebs
2 Comments »

Haideti sa va spun ce-am descoperit eu despre ce facem noi, oamenii, most of the time! Interpretam si cream povesti in capul nostru, care se pricepe asaaaaaa de bine la asta! Nimic nu scapa, orice ar fi, la orice ora, despre orice si oricine, noi stim exact:
- ce inseamna acea privire pe care ti-a aruncat-o cineva pe strada
- ce a vrut de fapt sa spuna D. cand l-am intrebat ceva
- ce inseamna ca nu te-a invitat X undeva
- ce inseamna ca nu te-a sunat V. aseara
- ce inseamna ca prietenii tai nu au vrut sa mearga cu tine undeva

E o nebunie! E … incurcat, dar asa stau lucrurile. Oamenii sunt singura specie care ataseaza semnificatii oricarui fapt. Asa cum spuneam cineva, “credeti ca un caine se intreaba “oare cum va fi relatia noastra acum cand avem pui impreuna?”

Si stiti ce e rau? Faptul ca realitatea se indeparteaza treptat, treptat, pentru ca noi suntem mult mai preocupati sa interpretam si sa ne dam noi cu parerea despre ce semnifica de fapt fiecare actiune. La intalnirea din seara de final le spuneam tuturor “I was such a drama queen, one of the best. It makes me laugh”, pentru ca eu sunt dintre cei care traiesc foarte mult in mintea proprie. Nu m-am obosit de prea multe ori sa merg si sa ii intreb pe oameni ce isi doresc de fapt, care e adevarata lor parere sau ce simt ei, a fost mai usor pentru mine sa cred ca stiu deja, pe baza unor indicii minuscule, aproape inexistente, care puteau inseamna si alte 100 de chestii. Si sa nu mai spun ca oamenii mereu aleg varianta cea mai rea, ca sa se protejeze. Din poveste in poveste, e usor de ajuns intr-o zona in care nu mai inteleg nimic si in care nimic nu functioneaza. Lucru evident, avand in vedere ca am plecat de la o interpretare gresita, pe care am tot construit.

Ei, acum vreau sa ies! E mai simplu decat pare, pentru ca toti oamenii cu care am vorbit pana acum mi-au facut o multime de surprize. In 100% din cazuri, ce credeam eu eram tare departe de adevar si era mult mai bine Asa ca m-am tot mirat, am tot zambit, am tot stat zilele astea sa dezleg fire de relatii catalogate de mult ca pierdute/ratate/fara sens. Daca primiti un mail/telefon de la mine zilele astea, inseamna ca vreau sa va spun lucruri si sa aflu ce simtiti/ganditi. Si, pe ici pe colo, sa repar

In plus, ma surprind tot mai des interpretand actiunile celoralti. E un exercitiu exersat ani intregi si nu e usor sa renunti, macar partial. Dar vreau sa pot macar ca, atunci cand incep sa atasez semnificatii, fara sa am vreo baza, sa ma pun pe pauza. O sa fie fun

Etichete:adevar, drama queen, interpretare, povesti, semnificatie de phoebs
2 Comments »

Am avut o saptamana fantastica! E vorba de Londra in sine, care mi-a placut mult si prin prisma experientelor pe care le-am avut, e vorba de cursul la care am fost – Landmark Forum, care stiu ca va starni o multime de reactii, pentru ca este, intr-adevar, un curs de dezvoltare personala controversat, e vorba de relatiile pe care le-am creat acolo, cu niste oameni absolut minunati.

E adevarat ca am venit cu un alt mindset si e adevarat ca vad lucrurile complet altfel. Am avut foarte multe indoieli legate de curs si legate de ce as putea sa primesc in urma lui, sau ce as putea sa descopar, mi-a fost la un moment dat teama sa nu ma afecteze negativ. Cred ca cel mai important lucru pe care mi l-a dat au fost distinctiile pe care le vezi dupa 3 zile de curs, in special cea legata de povestile pe care ni le spunem noi despre realitate si cum actionam pe baza lor, nicidecum pe baza faptelor concrete. De cand am inceput cursul, am constant mici revelatii si sunt tot mai convinsa ca am foarte multe lucruri de lamurit si vazut intr-o alta lumina, pentru ca le limitam excesiv la convingerile mele anterioare despre ceva. E ca si cum as fi facut niste pasi in spate si m-as fi urcat pe ceva inalt, de unde sa privesc the big picture. Si, ce conteaza cel mai mult, imi da incredere si putere. Sunt acum intr-o stare pozitiva, productiva, o stare in care “creez posibilitati”, vorba lor Am o lista intreaga de lucruri pe care sa le impartasesc si am sa o fac aici, pentru ca vreau sa stiti cat de bine poate fi sa vezi lucrurile dintr-o alta perspectiva.

Landmark Forum va poate ajuta sa intelegeti ce va tine sa faceti ce vreti cu adevarat sa faceti si sa deveniti constienti ca traiti prea mult in mintea voastra. Va face sa iesiti din ea si chiar sa mergeti sa ii intrebati pe oameni daca e adevarat ce ati crezut voi. Veti fi absolut socati de ce veti descoperi, va asigur! Eu am o lista de persoane cu care vreau, pentru prima oara dupa mult timp, sa vorbesc sincer si deschis si sa imi asum responsabilitatea pentru tot ce am gandit despre ei, dar n-am considerat necesar sa ii intreb si pe ei daca e asa sau nu. Ce e ciudat e ca nu mi-e teama, ci sunt foarte entuziasmata si curioasa sa vad ce e pe bune acolo si ce putem crea. E minunat!

Etichete:dezvoltare personala, landmark forum, londra, minte, perspectiva, posibilitati, povesti, responsabilitate de phoebs
6 Comments »

Am fost aseara la prima editie offline a Cenaclului Recitiri si trebuie sa spun ca asteptarile mi-au fost cu mult depasite. Acceptasem sa citesc pentru ca imi placea ce scrisesem si pentru ca voiam sa sustin initiativa noastra cat puteam de mult. Si pentru ca sa fiu curajoasa

M-am simtit ca intr-o alta lume, intr-un loc unde oamenii au timp, se opresc, asculta cu atentie si simt fiecare cuvant. O lume in care oamenii lasa cuvintele sa aiba rasunet in ei, sa patrunda si sa ii transforme. O lume in care conteaza alte lucruri: frumosul, emotia, starea. O lume in care oamenii isi pun intrebari, isi astern sentimentele si ideile pe o foaie si nu le e teama sa le impartaseasca altora, asculta cu adevarat si iti spun cum i-ai facut sa se simta. O lume in care am daruit ceva frumos din mine celorlalti.

M-am simtit linistita si m-am lasat purtata prin tot felul de povesti, fie ca eram fata care nu stie sa-si traiasca viata, iar viata renunta la ea, fie ca eram fata care spune mereu aceleasi lucruri la intalnirile cu acelasi baiat cu care nu are de fapt nimic, fie ca eram in pielea omului avid de vizbilitate si promovare, care ar face un spectacol si din rastignirea lui Isus.

Am fost noi, cativa din grupul pr365, Adrian Cubotaru, care ne-a citit si el, dar si alti oameni care au venit sa asculte. A fost frumos si va mai fi frumos in fiecare miercuri, de la ora 16:00, in absintherie Sixtina (Str. Covaci, nr 6, et 1)

Puteti vedea aici cum a fost, pentru ca Buddha s-a ocupat de filmat (multumim!)

Etichete:absintaria sixtina, cenaclu, emotii, povesti, recitiri de phoebs
No Comments »