Este absolut fascinant sa descopar la fiecare om in parte cateva pattern-uri care il urmaresc si de care nu poate sa scape. Sunt situatiile acelea care se repeta iar si iar, desi de fiecare data crezi ca ai scapat de vraja care pusese stapanire pe tine. Tocmai cand ai spune ca de data asta va fi altfel, scenariul revine, ca si cum ai vedea un film in reluare, fara oprire.

Am observat o multime de pattern-uri de-a lungul timpului: fete care au numai relatii cu baieti care nu se poarta prea frumos, o prietena care peste tot da de oameni care se poarta incredibil de nedrept, un prieten care nu reuseste niciodata sa socializeze, o cunostiinta care nu se indragosteste, pur si simplu, un amic care e mereu parasit de prietene, un cuplu care e tradat constant de ultimii oameni la care se asteptau, o tipa care are numai relatii pasagere…

E clar ca tuturor acestor oameni li s-a aprins candva un beculet. Si a ramas aprins si continua sa genereze aceleasi lucruri, repetate la infinit. Ce e amuzant e ca sunt niste simple programari care n-au de fapt nici o baza reala. Credem niste prostii care ne-au fost spuse candva, demult si le intarim din nou si din nou, noi. Nu ca ar fi vreo forta supranaturala care arunca in noi cu situatii trase la indigo. Trezireeeea! Data viitoare cand veti vrea sa faceti ceva diferit si va incepe vocea aia pe care o avem toti sa se impotriveasca din toate puterile, puneti-o pe mute si sfidati pattern-ul! Se va spulbera, pur si simplu! Si asta pentru voi, ca sa va demonstrati ca era doar o iluzie in mintea care, de multe ori, nu are ce face Asa cum zice si Tony Robbins “ÿou gotta understand that THIS IS NOT THAT”. Filmuletul de mai jos este mai graitor decat orice as mai putea eu adauga:

Si da, e si pattern-ul meu in exemplele mentionate

Etichete:dare, pattern, sfideaza de phoebs
7 Comments »

Sunt o gramada de lucruri pe care le-am face, daca am avea compania potrivita. Eu realizez asta ori de cate ori intru in contact cu oameni care imi transmit o energie pozitiva, oameni care nu se tem sa fie ei insisi si care fac exact ce simt in fiecare moment. Oameni care nu au nevoie de explicatii, care nu isi folosesc mintea in fiecare moment sa inteleaga ce si cum, oameni care pur si simplu SUNT. “See you in the next now!”, mi-au spus la plecare cei 2 oameni minunati, LetsDoers din Slovenia, oamenii care au scos 265 000 de persoane la Ziua de Curatenie de pe 17 aprilie.

Aseara am mers desculta prin Centrul Vechi, pana in Valea Regilor si inapoi acasa. A fost extraordinar sentimentul de experienta noua la fiecare pas, curiozitatea legata de ce voi simti si mai ales faptul ca nu ma temeam ca se va intampla ceva rau. Si nici nu s-a intamplat. M-am simtit libera si m-am bucurat de moment, in compania unor oameni cu care as sta de vorba zile intregi. De fiecare data cand intalnesc pe cineva asa, imi dau seama cat de mult gandesc si cat de putin simt. Cat de mult vorbesc despre ce ar trebui sa fac si cat de putin fac, de fapt. Ca si acum, scriind aceste randuri. Dar nu pot sa nu, a fost prea frumos.

Si, de fiecare data cand cunosc oameni altfel, oameni zen, cum ii numesc eu, imi aduc aminte ca exista atatea alte lumi si ca lumea mea nu trebuie sa fie singura adevarata. Mai ales ca nu e cea mai buna posibila. Orice e posibil, e foarte pe bune expresia asta. Traiesc intr-un frame of mind foarte limitat si simt presiune in fiecare clipa. Si nu trebuie sa fie asa. Aud asta undeva, in mine. Si vad ca se poate si altfel, cand cunosc oameni altfel. Oameni care, chiar daca nu mai sunt in mediul lor safe, nu se tem sa mearga desculti oriunde ajung si care nu isi urmeaza decat inima. Nara si Mircho, thank you for Being!

Etichete:being, descult, liber, mircho, nara, slovenia de phoebs
5 Comments »

Sunt unele momente in care poti fi tu insuti, total si irepetabil. Merge mai ales daca esti singur si intri intr-o stare din aia de nepasare si “i`m so good it hurts” La asta ajuta de multe ori o melodie cu care faci “click” si pe care o asculti pe repeat toata seara, care te scoate la dans si te face sa te uiti in oglinda. Si culmea, sa ti se para ca arati super, chiar daca, luate separat, elementele fetei nu ar fi nici pe departe in cea mai buna stare. Avem asa: creion negru, putin intins, dar nu se vede, ca doar port ochelari, par care nu mai e drept si nici prea aranjat, dar care parca sta bine oricum, asa ciufulit, un hanorac mov cu dungi albe, care sta comod si fara pretentii si niste blugi skinny mulati, perechea buna. Muzica e data tare, eu cant cat ma tine vocea si parca nimic din ce azi dimineata parea trist nu mai are vreo forta. Accent pe unele cuvinte, note inalte la refren si miscari haotice “We gotta fight fight fight fight fight for this love!” Unele melodii si unii oameni te fac sa fii personajul principal din poveste, care o sa reuseasca si care lupta din toate puterile pentru visele lui. Si, mai ales, care se accepta asa cum e si merge hotarat pe strada, cu incredere si privind drept inainte. Si care din cand in cand mai danseaza pe trecerea de pietoni De aici o invatatura: faceti-va lista de melodii “feeling good” si lista cu discursuri motivationale. Tineti-le acolo ca nu stiti cand veti avea nevoie sa le scoateti din sertar.

E clar: tot ce trebuie sa stiu e cum sa intru in starile astea productive, de constientizare maxima, asta e tot ce conteaza. Nu conteaza nimic din ce ar putea crede ceilalti ca ai nevoie, nu are nici o relevanta ca cei din jur considera ca viata ta e perfecta sau ca ai tot ce ti-ai putea dori. Nu trebuie sa ai casa perfecta sau sa iesi super aranjat din casa, sa ai un job invidiat de toti sau sa pleci in vacanta unde toti pleaca, daca asta nu te face de fapt sa fii fericit. Daca tu stii undeva, in interior, ca nu e ok, e ca si cum fumezi iarba si iti spui ca e cool, cand tu iti petreci urmatoarele 2 ore nemiscat intr-un colt si nu stii cum sa dispari mai repede din peisaj. Gaseste doar moduri de a intra in starea autentica si lucrurile vor veni ca prin magie la tine. Si chiar cele pe care le vrei.

Cele mai bune momente ale mele sunt cele in care nu simt nevoia de a face nimic in plus ca sa ma simt bine … pentru ca e deja bine. Starea buna de a fi “cea mai Anca” da toata stralucirea de care am nevoie. Pentru ca la asta ma pricep cel mai bine.

Etichete:bine, fight, melodie, momente de phoebs
No Comments »

Prea des asteptam ca lucrurile sa fie facute de ceilalti. Prea des dam vina pe cei din jurul nostru. Prea des ni se pare ca ni se cuvin lucruri. Prea des ne punem singuri pe un piedestal pe care ceilalti muritori de rand trebuie sa se chinuie din greu sa il atinga macar. Prea rar lasam de la noi.

Aud atat de multi oameni care imi povestesc cum mereu li se intampla sa dea peste oameni fara initiativa, care nu mai dau nici un semn de viata. Sau ca cineva da dovada de nerecunostiinta si ca, la un moment dat, i se va arunca nerecunoscatorului totul in fata. Un moment care nu vine insa niciodata.

Nu stiu de unde ideea asta ca lucrurile ti se intampla si ca ceilalti trebuie sa fie cei care fac eforturi sa intretina relatii. Sau ca restul lumii trebuie sa presupuna corect ce gandesti tu. Pasivitatea asta e in multe cazuri dusa la extrem si, ce e mai rau, e insotita de indoieli care dau cu minus. Mergem din presupuneri in presupuneri si ajungem pe un teren de joc unde fiecare joaca dupa alte reguli. Nimeni nu spune nimic, dar toti cred ca si ceilalti vorbesc aceeasi limba. Si uite asa nu ne mai jucam deloc.

Hai sa ne asumam o responsabilitate, hai sa spunem mai des ce gandim despre ceilalti cu adevarat si ce asteptari avem de la ei. Hai sa preluam noi initiativa si sa invitam pe cineva in oras sau sa il intrebam ce mai face. E pana la urma o dovada de maturitate si control al propriei persoane. Iubesc oamenii care fac lucrurile sa se intample si care spun ce au pe suflet. Care dau telefon sa ma intrebe de sanatate si care imi scriu, daca ei cred ca am cum sa ii ajut. Isi fac lor insisi un bine si imi fac si mie unul. Nu e mai frumos sa ne jucam impreuna?

Etichete:asteptari, initiativa, presupuneri, relatii, responsabilitate de phoebs
15 Comments »