Mie mi se pare fascinanta discutia despre vise. O tot continui pentru ca ma gandesc mult in perioada la asta la visele mele, la ce pot sa fac sa le transform in realitate, la ce lucruri imi stau in cale. In ceea ce ma priveste, am niste lucruri pe lista destul de greu de obtinut si, de fiecare data cand intalnesc oameni care nu par sa aspire prea sus, ma intreb ce nu e in regula. Cu toate astea, am inteles ceva ce merita notat aici, in carnetelul cu idei din viata: fiecare om are nevoie de alte ingrediente in alte cantitati pentru a-si implini visele. Ce ma face pe mine fericita poate sa nu aiba nici un efect asupra altcuiva. Si, in plus, exista un citat destept care spune ca nu-ti poti dori ceea ce nu cunosti.

De aici, un rationament simplu: cu cat cunosti mai multe, iti doresti mai multe. Cu cat ai aspiratii mai inalte, cu atat ai mai multe casute de bifat ca sa iti indeplinesti visele. Rezulta: oamenii care isi indeplinesc cel mai greu visele sunt cei care stiu multe, se dezvolta in continuu si tintesc sus. Zic si eu.

Si inca ceva: Pana la urma, fiecare vrea sa obtina ce si-a dorit si asta e tot ce conteaza. Chiar daca eu mi-am dorit sa traiesc la Paris si altcineva a vrut sa traiasca linistit la tara.  Daca primim fiecare ce ne-am dorit, ar trebui sa fie totul ok. Nu?

de phoebs
No Comments »

Aseara am fost la Lecturi urbane si mi-a placut la nebunie!

Ne-am adunat aproape 60 de oameni cu carti sub brat, am venit cu inca vreo 150 de la Cotidianul si ne-am intalnit pe peron la Aviatorilor, la 7 seara sa citim.  A fost minunat sa vad atatia oameni adanciti in lectura si mai ales surprinderea celorlalti cand ne vedeau sau cand erau abordati si li se oferea si lor o carte. Si, cel mai frumos, cum incepeau sa citeasca si ei.

Am avut sustinerea Metrorex (multumim, a fost o surpriza placuta!) care ne-au lasat sa pozam si sa filmam si chiar sa intram gratuit. Cotidianul ne ajuta cu carti, Antena 1 a venit sa filmeze, Radio Romania Actualitati si Delta RFI au aratat si ele interes pentru proiect. Multumim pentru o prima editie perfecta, tuturor partenerilor si voluntarilor care au fost acolo! Urmeaza, bineinteles, editia 2, peste 2 saptamani.  Lecturi urbane o sa creasca, e nevoie de asta

Puteti sa vedeti tot ce s-a intamplat in poze si filmulete pe blogul proiectului.

Dan si Adi, good job, guys

Etichete:carti, citit, civika.ro, lecturi urbane, metrou de phoebs
3 Comments »

Intotdeauna mi-a placut ideea de a crea sau de a sustine proiecte mai mari sau mai mici, care au scopuri nobile si care implica si putina creativitate sau inventivitate. Cred in ele pentru ca datorita lor lumea devine mai buna, sunt un strop de incredere, de speranta, de optimism in faptul ca oamenii pot deveni mai buni, ca oamenii reactioneaza la lucrurile frumoase si lumea poate fi schimbata in bine, cu orice gest, cat de mic.

De ceva timp mi-am propus sa ma implic mai mult in Civika, platforma care isi doreste sa aduca impreuna oamenii cu idei de proiecte si voluntarii, oamenii care sunt dispusi sa aloce cateva ore pe luna din timpul lor pentru o cauza in care cred.

Primul proiect in care ma implic este Lecturi urbane, proiect care vrea sa-i faca pe oameni sa citeasca mai des in metrou si in transportul in comun in general. Pentru mine cel putin, metroul e singurul loc in care citesc (din nefericire) si il exploatez la maxim. Asa ca maine, de la 7 seara, ne intalnim pe peronul de la Aviatorilor, in directia Unirii, ca sa citim in metrou, pentru o ora si jumatate. Vrem sa aratam ca poate fi o normalitate si ca cititul e chiar distractiv. Pentru calatorii curiosi vom avea si carti de daruit, pentru ca am incheiat un parteneriat cu Cotidianul (multumim!)

Daca vreti sa aflati mai multe, intrati pe facebook sau urmariti hastag-ul #lecturiurbane de pe twitter. Ne vedem la metrou, hai sa-i invadam cu carti!

Etichete:carti, citit, civika, lecturi urbane, metrou de phoebs
2 Comments »

Bai, promit ca scriu mai des de acum. Imi dau seama ca neglijez blogul si chiar nu as avea de fapt de ce. Lucrurile se intampla in continuare, chiar daca da peste mine o lipsa de chef provenita din alte surse.  Dar nu despre asta vreau sa vorbesc acum aici.

Am fost astazi la Optimism2009 - editia a doua, in calitate de participant, de data asta si ma bucur extrem ca am facut-o. Atata energie pozitiva mai rar. Mi-au placut aproape toate prezentarile si fiecare a avut samburele ei de intelepciune. Am plecat foarte optimista, motivata, dar si pusa pe ganduri. O sa vedeti de ce.

La prima sesiune, Andreea Marin si Cristian Mungiu, moderati de Cristi Lupsa. Discutia extrem de interesanta, neasteptat chiar. Am retinut de la Cristian cat de important e sa ai un scop – e ceea ce te face sa rezisti si cand nu iti merg lucrurile bine, si cand nu mai ai bani, oameni, timp sau alte resurse si sa iti alegi bine luptele si oportunitatile, pentru ca sunt multe si nu toate sunt ce-ti trebuie. O alta chestie foarte desteapta tot de la el e ca trebuie sa ai taria sa ceri exact ce vrei – avem de multe ori tendinta sa taiem singuri, noi, sa negociem cu noi lucrurile pe care le-am putea primi. Cat m-am recunoscut aici! Cred ca e si din cauza ca simtim ca asa n-o sa ni se mai taie si de catre altii, ca am renuntat noi deja la ceva. La mine cel putin, din cauza asta e. Si Andreea Marin a spus lucruri remarcabile, ca de exemplu ca adevarata valoare e sa poti sa o iei maine de la 0, daca ai fi pus in alt context sau scos din mediul tau. In plus, atat timp cat te vei uita peste gard, nu iti va iesi nimic – mai bine pui tu caramida ta si construiesti. Iar provocarea mare este sa arati ca se poate si atunci cand toti iti spun ca nu ai nicio sansa. In plus, fiecare experienta e diferita – chiar daca ceva nu ti-a iesit la un moment dat, nu inseamna ca nu va iesi peste ceva timp. Se aliniaza altfel planetele

La sesiunea 2, lume la fel de buna. Sandra si Dan au vorbit despre joaca si despre cat de important este sa te joci toata viata – opusul jocului este depresia, nu munca. Am inventat si jocuri si am inteles din nou ca jocul etic este voluntariatul. Da da da!

Bogdan Naumovici a fost in stilul lui, cu povestiri de viata si neincredere in mediul online – daca era dupa bloggeri si alti geeks, nu se intampla nicio revolutie in `89 Ne-a povestit si despre un proiect foarte interesant, Miscarea de rezistenta, initiat cu Jurnalul National, in care aduna o multime de personalitati din lumea culturala pentru a arata si o alta fata a Romaniei. Momentan sunt pe hold ca e campanie electorala, dar au multe surprize Can`t wait!

Sanda Nicola, reporter, pe care n-o stiam, a inceput vorbind despre facebook si ce face ea pe profil, ca sa ne spuna deodata ca a avut cancer si ca asta a fost cel mai bun lucru care i s-a intamplat vreodata. Chiar inteleg la ce se refera – pana nu ne zguduie ceva, nu apreciem cu adevarat ce avem si nu intelegem cat de firava este viata. M-a impresionat profund, a vorbit cu foarte multa pasiune despre dezinformare sau lipsa de informare in cazul cancerului de col uterin, care este vindecabil – ea una a reusit, s-a vindecat. Vaccinul ajuta, iar testul Papa Nicolau este un must in fiecare an.

Teodor Frolu e unul dintre oamenii care vrea sa schimbe fata Bucurestiului, fiind si arhitect si are planuri mari. Unul e legat de Dambovita. Mult succes!

La sesiunea 3, invitati foarte inspirationali la capitolul proiecte facute cu pasiune. Vlad Stan a vorbit despre trigwee, pe care il stiu de ceva vreme si datorita caruia sper sa gasesc coach, Adi Soare ne-a aratat pe google ce-si doresc oamenii, cautand cuvantul “vreau” + fiecare litera – au iesit chestii foarte amuzante, gen “vreau o fata”, “vreau de toate”, “vreau acasa”, si ne-a dat o idee de a fi mai veseli. Sa scriem 3 lucruri frumoase care ni s-au intamplat in fiecare zi, pe twitter cu #3lucruri.

Am mai aflat si de niste proiecte interesanta, cum e orasul.ro, site-ul iubitorilor de Bucuresti, sau evadeazacunoi.ro – site de adunat prieteni si plecat in vacanta Buna ideea cu implicat agentii si alergat ele dupa clienti si nu invers. Clientul e la putere!

Cristi Lupsa mi-a revelat ca el e la baza proiectului decatorevista.ro si chiar sunt curioasa acum! Ma inspira mult sa vad oameni care fac lucruri si care isi traiesc visele, care lupta si care gasesc oameni la fel, dispusi sa dea din energia, timpul, ideile lor pentru ceva care le place si in care cred. Bravo, Cristi!

In rest, am mancat pufuleti Gusto cu ciocolata, varianta nelansata inca – super buni! si m-am bucurat mult sa ii revad pe Stefan Stroe (ce schimbat, deh, a devenit om serios!), Vlad Stan, Octav Druta, Cristi Lupsa (vopsit, ha), Manafu (care zice ca n-are vise), Iulia Stanescu si Catalina Rusu (multumesc pt ideea cu coach-ul!). Felicitari Evensys, ma bucur ca am venit!

de phoebs
2 Comments »

Stiu, n-am mai scris de ceva vreme si e probabil si din cauza ca am foarte multe in minte si nu reusesc sa le dau o forma astfel incat sa poata fi puse pe hartie (sau pagina de web).  Nu e lipsa de inspiratie, pentru ca am multe idei care merita spuse.  Cum ar fi cea despre care voi vorbi acum.

Spunea cineva la Recitiri acum cateva editii ca nu cunosti un om cu adevarat daca nu ii stii visele.  Pare atat de natural sa stii visele cuiva, insa nu se intampla chiar asa de des.  Si m-a pus pe ganduri afirmatia, si am incep sa ma intreb ce vise cunosc si ale cui sunt.  Mi-am dat seama ca e important si ca e un fel de esenta a omului respectiv. E lucrul ala pe care ai vrea sa-l faci pana la sfarsitul vietii, lucrul ala care te face fericit si pe care te vezi facandu-l in cea mai fericita varianta de film despre viata ta. Trebuie sa fie ceva, sau cateva, chiar daca nu stii inca exact cum vei ajunge acolo.

Punandu-mi intrebarea, am realizat ca nu prea am raspunsuri si a fost asa, ca un clopotel de alarma.  M-am gandit ce as raspunde eu si am inceput sa-mi intreb prietenii.  La mine a fost oarecum usor, pentru ca am eu niste fantezii   Se pare ca, chiar daca ar trebui sa fie o intrebare frecventa, a fost putin surprinzator pentru ceilalti.  E oare chiar atat de greu sa stii ce vrei, chiar daca poti alege din orice, oricat de fantezist? Eu macar la nivelul asta ma descurc

Asa ca, data viitoare cand sunteti in oras cu prietenii, intrebati-i despre visele lor. S-ar putea sa aveti parte de niste reactii sau raspunsuri neasteptate si sa faceti valuri in mintea lor

Si, ca sa raspund si eu la intrebare,  mi-as dori sa fiu speaker international si sa calatoresc prin toata lumea, vorbind oamenilor.  Sau sa fiu realizator de emisiune despre calatorii (asta chiar e jobul ideal!)

de phoebs
7 Comments »