Am gasit un grup dragut pe facebook, din perspectiva mea de purtatoare de ochelari “nerdish” Se numeste “The pretty girls with nerdy glasses appreciation society“ si te face sa te simti trendy pentru ca ai niste ochelari cu rama neagra, sau unii mari si cam ciudatei.

Cu aceasta ocazie am sa impartasesc cateva ganduri din acelasi plan. Eu cred ca, atata timp cat faci un lucru sa para cool, trendy, ceva cu care sa te mandresti, lumea va adera la el. Si aproape orice poate fi ambalat astfel incat sa para cool – uitati-va la ochelarii aia! Oamenii vor sa fie asociati cu initiative misto, cu lucruri care au o imagine atragatoare, cu lucruri pe care altii le promoveaza cu mandrie.

Ce putem invata de aici si cum putem folosi asta? Daca vrei sa convingi oamenii sa sustina o cauza, trebuie sa o faci sa para cool. Stiu, exista si oamenii care nu sunt influentati de moda, ce se poarta si tot asa, dar restul – majoritatea – sunt, si asta e o arma foarte puternica. Daca oamenii cred ca e cool sa plantezi copaci, o vor face. Avem diverse exemple in jur, de la a fi eco friendy la a scrie pe blog sau a fi pe twitter, de la a purta ochelari cu rama neagra pana la a fuma iarba sau a merge cu bicicleta. Cauzele sociale au nevoie de sustinere, fie ca e vorba de economisirea resurselor naturale sau de ocrotirea cainilor vagabonzi din adaposturi, iar acesta poate fi un pas de inceput – ii familiarizezi pe oameni, ii faci sa se asocieze cu ceva, daca ei cred ca merita. Acest lucru e mai puternic decat pare, pentru ca odata transmis mesajul asocierii cu respectiva cauza, vor trebui sa mentina comportamentul, pentru a fi credibi si congruenti in viata de zi cu zi. Totul poate lua o mare amploare, devenind ceva normal, ceva ce toata lumea face – din nou, o arma puternica pentru a convinge oamenii care se lasa mai greu.

Stiu ca toata chestia cu trend-ul si lucrurile care par cool poate parea un artificiu superficial, dar cred ca merita folosit. Rezultatele pot fi de durata iar schimbarile create la un nivel mai profund decat s-ar crede la prima vedere. Eu, una, am in plan sa folosesc asta din plin

by phoebs
6 Comments »

Am avut zilele astea niste discutii despre cum ne vad ceilalti si despre cat de mult primim in schimbul a ce oferim. Concluzia a fost una extrem de importanta si care merita mentionata aici, ca nu cumva sa uit vreun moment. Valoarea pe care ne-o dau ceilalti pleaca in primul rand de la valoarea pe care ne-o acordam noi noua insine. Avem tendinta de mult prea multe ori sa dam vina pe ceilalti pe cum ne trateaza. Hello! Noi i-am lasat sa creada ca e ok, noi trebuie sa suportam consecintele. Parca am mai spus-o intr-un post, o spun din nou, pentru ca trebuie: intre orice stimul exterior, fie ca e vorba de cuvintele cuiva, de un gest, de o actiune si noi, exista ceva – libertatea noastra de a alege cum il interpretam, cum reactionam la el si ce mesaje transmitem mai departe. Nu e vina nimanui ca tu te-ai lasat convins, amagit, manipulat, calcat in picioare poate. Intotdeauna ai puterea de a alege.

Sa revenim la valoare. Imaginea creata in ochii tai e cea pe care o vei transmite si celorlalti, asa ca, de multe ori, cel pe care trebuie sa-l convingi esti chiar tu. Daca tu esti ok, vor fi si ceilalti, cam asta e concluzia. Stiti ca se spune ca cel mai mare dusman al nostru suntem noi? Sunt total de acord. Asa ca hai sa ne imprietenim intai cu noi

by phoebs
No Comments »

Incep sa cred ca imi vine usor usor mintea la cap si ca ma fac mare. Probabil vine un moment cand iti dai seama ca daca nu faci tu lucrurile sa se intample, n-o sa o faca nimeni. E foarte adevarat ca oamenii care au succes, oamenii care au ce vor sunt cei care actioneaza. Niciodata nu mi-a placut sa risc prea mult – ma sperie necunoscutul si ideea ca nu voi sti ce sa fac in caz de esec. De multe ori, lucrurile au fost mult mai usoare decat le-am creat eu in mintea mea. Eh. Hai sa crestem un pic, Anca

M-am convins inca o data ca am in mine toate resursele de care am nevoie. Trebuie doar sa stiu cum sa le scot la suprafata si le cer ajutorul. Problema e ca de multe ori uit asta si ma trezesc ametita, confuza, cu multe semne de intrebare, fara sa fiu capabila sa actionez.

Imi spunea aseara Tudor ca, in cea mai mare parte a timpului, nu suntem in prezent. Ne gandim la ce-am facut, la lucrurile peste care n-am trecut, sau, dimpotriva, la ce avem de facut peste 2 zile, ce vom face peste 10 ani si tot asa. Uitam de multe ori ca singurul moment care chiar exista e cel de acum. Ramanem de atatea ori inghetati, agatati de anumite clipe din trecut, ne raportam la ele ca si cum ele ar mai exista inca. Oamenii sunt intr-o continua transformare si asta explica de ce relatiile trec si ele prin schimbari radicale: unele se intaresc, evolueaza, iar altele se termina, neasteptat si trist pentru unii dintre noi. Viata curge si nu putem ramane fixati undeva. Tot ce putem face este sa controlam momentul de fata si sa facem lucrurile sa se intample asa cum ni le dorim. Si daca nu ies asa cum ne-am dori, sa mergem mai departe cu capul sus, fara sa ne cramponam de ceva ce poate nici nu mai e valabil peste 2 minute. Acest gand ma sperie, pe de-o parte, si ma bucura, pe de alta. Si, daca poti alege sa faci ceva, sau sa nu faci (pentru ca te temi de tot felul de lucruri, mai mult sau mai putin reale) – mai bine fa-o. Vorbeste un om care a regretat de mult prea multe ori ca n-a spus sau n-a facut ceva atunci cand a avut ocazia perfecta. S-ar putea sa nu mai apara niciodata. Si nu exista ceva mai rau decat sa ajungi in final sa te intrebi: “Cum ar fi fost daca?”

by phoebs
8 Comments »

A fost o perioada in care the cute blog a fost … disparut, ca sa spun asa. Ma bucur mult sa vad ca e teafar si nevatamat si ca si-a reluat locul in spatiul virtual. I-am simtit lipsa si as fi vrut sa scriu tot felul de lucruri intre timp.

Olimpiadele Comunicarii se apropie de final, la fel si perioada mea de lucru pe proiect. Luni si marti au fost Prezentarile Publice, unde am putut vedea campaniile realizate de echipele inscrise la cele 4 probe din concurs. M-am bucurat sa fiu langa participanti si sa-i ajut sa scape un pic de emotii, inainte sa urce pe scena. Eu una m-a distrat de minune

Vineri avem Festivitatea de Premiere si petrecerea de final. Abia astept sa terminam in forta!

Toate acestea ma fac din nou sa inteleg ca lucrurile bune dureaza… cat dureaza si atat. Orice incercare de a le prelungi, cand simti ca trebuie sa te opresti, desi n-ai vrea, nu face decat sa te intrebi apoi de ce nu ai incheiat cand totul era frumos. Si se simte intotdeauna momentul cand trebuie sa pleci. Eu l-am cam ignorat pana acum, pentru ca voiam sa vad eu sigur cum se continua povestea. Nu merge, pe bune!

by phoebs
No Comments »

Eu sustin orice initiativa de protectie a mediului si de economisire a resurselor. M-am bucurat foarte mult cand Manafu ne-a cerut sprijinul pentru campania initiata de MaiMultVerde, pentru reciclarea selectiva a deseurilor.

Astazi, campania Viata dupa Colectare a fost lansata si sper din tot sufletul sa aiba succes si sa atraga atentia. Avem nevoie de un sistem de reciclare coerent si acesta este principalul scop al campaniei, de a pune presiune pe autoritati. Am filmat acum 2 saptamani clipul de promovare pentru online, impreuna cu alti bloggeri – vedeti mai jos ce a iesit. A fost o zi cu mult soare, oamenii erau veseli si foarte incantati de idee. Mie imi place de mor!

Deseurile nu sunt gunoaie – acesta este mesajul campaniei, unul foarte inspirat, dupa parerea mea. Intrati pe site-ul proiectului ca sa aflati mai multe si pentru a sustine initiativa!

by phoebs
No Comments »