Entries Tagged as ''

22

Stau si ma gandesc, asa de ziua mea, ca intotdeauna de altfel, ce conteaza in viata asta. Si asta e unul din momentele in care imi dau seama cat de frumos, cat de important este sa ai oameni care te suna sa-ti spuna la multi ani, oameni care vin la ziua ta (desi initial au glumit ca au uitat si sunt la televizor :P ) si-ti iau cadouri de toate felurile (de la vibrator – na, uite ca am scris! :P, pana la colaj cu poze care trezesc amintiri de neuitat, de la genti la carti minunate si bijuterii deosebite), care-ti aduc tort la 12 noaptea si iti canta din tot sufletul si-ti spun sa-ti pui dorinta cand sufli in lumanari, care te strang tare, tare in brate si te pupa si ii spun mamei la telefon ce fata speciala are (aici a fost Alexandra:) ) Daca ii ai pe ei, esti fericit.

Am vrut neaparat sa spun asta, la ora 4.23 pe 15 februarie 2009 cand implinesc 22 ani :)

Twestival

Am fost asa la Twestival, intalnirea cu unii dintre twitteristii care au vrut sa sara in ajutorul copiilor din Africa si sa doneze euro pentru ei. Este un eveniment international, la care au luat parte simultan mai multe orase din lume, unite pentru acest scop nobil.

A fost o atmosfera draguta la Orange Concept Store, cu muzica foarte foarte buna de la Alexandra (multumesc mult pentru dedicatia Blonde Girl – imi place tare!) si cu o improvizatie cam trista a unor baieti de pe acolo. Eu m-am simtit foarte bine cu Tudor, Costin, Vladut, Horia si Octav cu care am ras in continuu si mi-am amintit chestii. La final a fost si o tombola, unde se puteau castiga calendare, vouchere pt carti de la Nemira, licente pentru un program (nu stiu care), o plimbare cu o limuzina BMW. In plus, marele premiu, pentru queen si king al twitter – un weekend la mare. Heh:) Se pare ca toti cei de la masa mea au castigat cate ceva, terminand cu mine. Alexandra a fost cea care a tras la sorti the queen, care, surpriza, am fost eu :) Din nefericire (sau din fericire, cine stie!) nu s-a tras un baiat la sorti, ci tot o fata, Diana. E bine :)

Am recunoscut si cunoscut cativa oameni simpatici de pe twitter: Lemec, RandomPixels, Marius Perijoc, Daniel Tiganila.

Am incheiat seara tarziu.

Revival of the Fittest

Am fost aseara la Revival of the Fittest, organizat de Hydra Society. Nu stiu prea multe despre ei, dar evenimentul mi-a placut. Atmosfera a fost destinsa, speakerii ok si lume multa interesata de subiect. Care, din cate am inteles, era criza si in special freelancing-ul in vremurile astea grele.

Stefan Pop a avut o prezentare scurta, in care ne-a invitat la pragmatism. Criza era previzibila si prevestita, chiar daca nedorita. Dar, cum bine spune si el, noi ca oameni suntem atat de comozi, incat nici cand suntem foarte amenintati nu ne schimbam obiceiurile. Mi-a placut exemplul lui, de la care pot pleca 4 segmente: daca vezi ca oala ta cu lapte sta sa dea in foc, ce faci? a) – te uiti cum da in foc – oamenii de genul asta au nevoie de solutii vesnice; b) – te repezi sa o iei de pe foc, desi te poti arde – lor le poti vinde solutii mici si dese in doze constante; c) – stingi focul – supravietuitorii – lor le vinzi know how, apreciaza inovatia; d) nu ajungi in acesta situatie pentru ca ai fost prevazator. Mda.

Vlad Tausance, freelancer, mi-a facut o imagine mai clara despre ce te poti astepta cand angajezi un freelancer (deadline-uri incalcate, sa nu lucreze noaptea, lucrari ok, dar nu de premii) Apreciaza plata la timp, brief-urile complete, deadline-uri realizabile si conditiile clare. Si cel mai bine e sa construiesti relatii personale, de durata, tratandu-i profesionist. Fair enough. Daca faci un calcul per angajat, exista multe domenii in care merita angajati: BTL, jurnalism, evenimente, creatie, fotografie, daca vrei sa eviti supraincarcarea personalului si sa elimini intermediarii. Sunt foarte buni pentru proiecte punctuale si joburi de nisa. Nu pot fi insa o solutie cand ai nevoie de multi oameni sau cand confidentialitatea e foarte importanta.

Foarte utila mi s-a parut si interventia avocatului Costin Sandu, care a lamurit, dupa multe intrebari din public, ce poate face un freelancer daca nu-si primeste banii la timp: apeleaza la ordonanta presedentiala sau la somatie de plata. Cat despre drepturile de autor, legea 8/96 le protejeaza si poti inregistra la OSIM ideile tale sub forma de plic de idei, cum e cazul pitch-urilor. Totusi, nu garanteaza prea multe, daca cel care le foloseste le schimba putin. In plus, exista drepturi morale de care se bucura autorul unei opere: de a pretinde ca e autor, de a beneficia de un procent din profitul rezultat prin revanzarea operei sale, de a retracta opera, oferind despagubiri.

Cel mai mult mi-a placut Christian Scholtes, consultant, care a vorbit despre masuri de siguranta pe timp de criza. Fa bine si proiectele mici – pot aduce proiecte mai mari; da-l pe client pe spate cu profesionalismul – under promise, over deliver; foloseste-ti creierul si nu muschii; nu te lua prea in serios. Si inca una la final: doar pentru ca poti, nu inseamna ca trebuie sa o si faci – fii util inainte sa fii unic. Bravo!

Cu Dan Popescu, proprietar galeria H’Art, discutia a fost despre lumea artei, care e mica si incestuoasa :) Se pare ca in zona artei contemporane a fost mereu criza, arta clasica fiind la cautare. Arta are viata ei, trebuie gustata la momentul respectiv si doar prin accident devine o marfa. Arta e criza si traieste din ea. A incheiat cu povestea unui om sarac, pasionat de colaje. Genul asta de oameni vor mosteni pamantul.

Why blog?

M-am gandit ca ar fi dragut de pastrat si pe “fituica online” articolul din Advertise.In. Asa, pentru arhiva :)

Mi-aduc si acum aminte ziua in care mi-am facut blog. Da, acel jurnal online, unde poti sa scrii tot ce doresti, de la petrecerea la care ai fost aseara, pana la ce servicii “bune” ofera provider-ul tau de internet sau ce ai mai gasit amuzant online. Blogging-ul a depasit stadiul de trend, datorita numarului mare de oameni, in continua crestere, care se apuca de scris. Bloggerii au din ce in ce mai multe de spus, pentru ca sunt de multe ori un mediu mai credibil decat ziarele. Acolo lumea scrie pe bune
Ma tot gandeam de ceva vreme unde as putea sa povestesc tot ce-mi trece prin minte, putin mai oficial. Prima platforma care mi-a iesit in cale a fost yahoo 360. Asa a inceput totul. Ulterior, am aflat si de restul platformelor, cum sunt wordpress, blogspot sau weblog. Exista, bineinteles, si varianta de a-ti cumpara un domeniu, daca simti ca lucrurile devin serioase.

In cei 2 ani de cand scriu, blog-ul mi-a adus multe lucruri frumoase. In primul rand, pentru cei carora le place sa scrie, e locul ideal unde o pot face, cu public. Daca te pricepi, cat de cat, vei castiga cititori intr-un timp scurt, care vor deveni fideli si vor comenta la tine pe blog. E un sentiment placut sa stii ca exista oameni care citesc si carora le place ce scrii tu, chiar daca nu te cunosc. De multe ori, se intampla sa cunosti un cititor in viata reala si sa simtiti ca va leaga deja ceva. E legatura creata prin intermediul blog-ului.

Un alt motiv pentru care merita sa ai blog este faptul ca intalnesti foarte multi oameni noi si iti poti face prieteni foarte usor. Exista o adevarata comunitate a bloggerilor, exista evenimente dedicate lor, exista chiar si un concurs pentru cele mai bune bloguri – RoBlogFest – intalnirea anuala unde vin cam toti bloggerii relevanti. Este o ocazie excelenta pentru networking. Aici poti sa-i gasesti, la pachet, pe toti cei pe care ii citesti si sa descoperi ca unii dintre ei te stiau dinainte – de pe blog, bineinteles.
Blog-ul este o scurtatura pentru a deveni cunoscut de multa lume, intr-un timp scurt, dar si pentru a intalni oameni pe care inainte aveau sanse foarte mici sa-i vezi vreodata live. “Statutul”de blogger ii aduce impreuna pe oameni din marketing, IT, publicitate, media, jurnalism, educatie, training, design, etc. E usor sa intri in legatura cu un om, daca ii citesti blog-ul. Blog-ul spune multe despre cineva si il face accesibil. Iti arata care sunt pasiunile lui, ce stil de a scrie are, cu cine mai comunica. In plus, iti va raspunde intotdeauna la o intrebare pusa pe blog – e o regula stiuta a bloggerilor si se va simti important pentru ca-l citesti. Bloggerii sunt foarte mandri de ceea ce scriu.

Pe scurt, blog-ul este locul care poate vorbi despre tine exact ce vrei tu. Iti poate crea o imagine care sa contina acele elemente care te reprezinta – este ca o carte de vizita. Te poate ajuta la crearea unui brand personal, daca reusesti sa-ti creezi un stil propriu, original si sa devii popular/a. Sfatul ar fi, evident, “fa-ti un blog”, cu steluta de rigoare “numai daca simti ca ai ce scrie pe el”. Se simte imediat.

Advertise.In, ianuarie 2009