Intrerupem programul pentru o scurta pauza publicitara. Am creat o noua pagina pe blog, se numeste “they say“, unde am rugat cativa oameni sa scrie ce le vine in minte cand se gandesc la mine. Se pare ca exista o multime de abordari, una mai surprinzatoare ca alta ( si va multumesc pentru fiecare in parte)
Daca mai vrea cineva sa vorbeasca, usa e deschisa.
Astazi a fost zi de radio, TV si print la AdRevolution, cu invitati chiar interesanti si deschisi.
La prima sesiune, Mihai Gongu de la Grafittii BBDO si Fozzie de la Brightness. Mihai si-a facut temele si a venit cu un ppt despre radio, cu 10 sfaturi legate de 10 greseli facute cu un spot radio. De exemplu, de multe ori se folosesc la radio niste voci atat de ireale, oamenii normali nefiind actori. Alte lucruri: muzica nu e un fard, nu se foloseste pe post de ochestra, niciun numar de telefon nu e usor de retinut in spoturile radio, mai ales daca pui si muzica in spate, unele spoturi au poante greu de inteles. Ceea ce e foarte important de tinut minte este ca de multe ori target-ul (de exemplu pentru o masina de 60 000 euro) nu se afla printre colegii de birou ai copywritter-ului sau nu merg la acelasi bar cu acesta, deci trebuie sa fii atent la asta. In plus, unele produse au atat de putini oameni in target, incat de multe ori merita sa-i cunosti personal, decat sa apelezi la radio, care mai mult strica (exemplu aici despre o reclama impotriva nematozilor – stiti ce-s aia?
) All in all, mi-a placut Mihai. Se vede ca stie ce zice.
Fozzie a cucerit cu stilul lui inconfundabil si a spus din nou lucruri destepte, de retinut. A inceput cu fraza: “eu o sa va fac sa radeti, pentru ca sunt amuzant. De ce n-ati ras? ” Cam asa si cu o campanie, doar pentru ca vrei tu sa transmiti un mesaj nu inseamna ca va si ajunge cum ai dorit – trebuie sa cuceresti emotional, nu rational. Aici apare forta dramei dintr-o opera de comunicare. Industria are nevoie de clienti care sa o improspateze. Mi-a placut exemplul Ariel, pentru a ilustra pozitionarea, care este un produs premium si nu e interesat de segmentele inferioare. O gospodina care nu are un buget mare va cumpara Ariel o data pe luna si va spala doar lucrurile bune cu el, dar asa va percepe, prin diferenta de pret, calitatea si valoarea de brand. Cei de sus trag societatea spre progres. Si o intrebare buna aici: cum se contabilizeaza valoarea de brand?
Mi-a placut si raspunsul la intrebarea: de ce sunt asa multi barbati in domeniile creative? Pentru ca au mai mult timp liber si ajung mai repede la succes. Femeile nu se pot abtine de la actul suprem al creatiei si n-ai sa vezi asa des femei stand pana noaptea tarziu la birou cum vezi barbati.
Inca ceva de la Fozzie si gata. Clientii se tem cand trebuie sa administreze banii altora si sunt uneori ca niste batrani carora le e frica sa treaca strada si trebuie ajutati. Dupa atitudinea fata de client, agentiile se pot imparti in: agentii care fac doar ce vor si isi impun parerea la client (cele foarte creative), agentii care fac ce spune clientul si agentii care fac cercetare si pun pe primul loc consumatorul, dupa care ii arata clientului ce si cum (asa ar fi normal). Orice reclama vinde, depinde cat. Ha 
Revenim cu sesiunea 2.
Ok, avem de vorbit despre ziua 2 de la AdRevolution, zi dedicata mediilor outdoor si indoor. Din pacate, nu am foarte multe de scris, pentru ca mi s-a parut destul de plictisitor, dar si pentru ca am fost prinsa intr-o discutie interesanta chiar in timpul prezentarilor. Totusi, sa vedem.
Prima conferinta a fost despre outdoor, avandu-le ca invitate pe Mihaela Muresan, marketing manager Ikea si Andreea Pali, general manager Motion Vision Communication. Ce am retinut este ca exista si suporturi care acum castiga teren, care pun accent si pe celelalte 3 simturi ale omului, in afara de vaz si auz. Panourile olfactive si pseudo-tactile se vor folosi din ce in ce mai mult. Mi se pare interesant termenul “pseudo-tactil”, mai ales ca se refera la culorile pe care ochiul le poate imagina calde. Cat despre cele olfactive, e cam greu in spatii deschise, fiind folosite pana acum doar intr-unele inchise.
Cea de-a doua conferinta, despre indoor, i-a avut ca invitati pe Tudor Maxim – Elevate, Gabriel Faflei – Monopoly Media, Constantin Caciur – Sugar Media. Partea atractiva a fost cea cu intrebarile, pentru ca prezentarile au fost scurte si nu foarte potrivite pentru a tine in priza audienta. Cat am prins din ele, s-au axat mai mult pe Zoom, noile ecrane de la metrou, despre care unii spun ca sunt ok, unii spun ca vor altfel de stiri si tot asa. Cred ca Gabriel Faflei a stiut ce spune cand a afirmat ca exista niste studii facute despre target si ca programele sunt gandite ca pentru 7-8 minute de asteptat in statie. Cred ca ideea conferintei era sa ofere o imagine de ansamblu asupra jucatorilor din piata de indoor si sa ii lamureasca pe studentii care au avut intrebari, asa ca nu are sens sa-mi dau eu cu parerea
Cam atat pentru azi, ne vorbim maine!
Azi am fost la prima zi de AdRevolution, eveniment despre publicitate organizat de Advice Students pentru a patra oara la rand. Acum un an eram organizator, acum am fost in sala .. cum trece timpul! Cele 5 zile sunt impartite pe medii de comunicare, iar azi a fost ziua dedicata online-ului.
Prima conferinta i-a avut ca speakeri pe Orlando Nicoara, Bobby Voicu, Tudor Chirila si Dragos Novac (care a fost si moderator). A fost o discutie deschisa, fara powerpoint-uri, despre cum au ajuns fiecare in online sau cum si-au facut blog. Din nou mi-a placut Tudor Chirila, care crede ca internetul faciliteaza proliferarea unei violente neasumate – se nasc multi “eroi” online, dar care nu ar avea curajul sa spuna aceleasi lucruri si face to face. Pana la urma, oricine isi poate face un cont undeva. Asta nu e democratie, pentru ca nimeni nu raspunde pentru ce face. Mi se pare corect si asta spunea si Orlando ca este partea negativa a vizibilitatii: apar tot felul de oameni care ataca, iar provocarea cea mai mare e tocmai sa te poti abtine sa le dai replici. In plus, dupa cum tot Tudor zicea, internetul propune viteza, care exclude continutul, esenta, profunzimea. Pana la urma, marii scriitori (daca vorbim de literatura) au stat luni in sir sa scrie un roman si de aia a iesit ce a iesit.
Cat despre relatiile online, ele pot incepe asa, dar tot in offline se cultiva si se dezvolta. E imposibil altfel.
La intrebarea despre cum facem bani din blog, raspunsuri sunt 3: fie ai trafic mare si vinzi reclama datorita acestui fapt, fie esti tu un brand si firmele vor asocierea cu tine, nu neaparat numarul de vizitatori, fie creezi un blog de nisa, care atrage oameni interesati de un anumit domeniu.
Tudor s-a declarat adeptul lucrurilor simple, chiar si in cazul blogurilor. Si pana la urma, twitter-ul a aparut tot din dorinta de simplitate a oamenilor. La final, o incheiere perfecta: daca-ti pasa de bani, nu-ti va pasa de blog, daca iti pasa de blog, da-i incolo de bani!
La cea de-a doua conferinta, invitati au fost Madalin Matica, Liviu David, Adrian Soare si Costin Radu (ca moderator). Liviu David a avut aceeasi prezentare de la Inspire (nu stiu daca sa spun justificat – nu multi fusesera acolo totusi, dar se pare ca exista si exceptii
) despre virale reusite si altele nereusite. Adi a vorbit despre emotiile pe care trebuie sa le creeze un viral, pornind de la formarea lui ca medic – emotiile se formeaza in hipotalamus (cred ca era totusi nucleul amigdalian). Trebuie sa stii cum se creeaza emotiile – e ca la o pisica – daca ii dai tot ghemul, se joaca pana se plictiseste, daca ii dai cate putin din ata, o tii in priza tot timpul.
Foarte multe exemple de virale, mda. Mereu se intampla asa! Come on, pot sa le vad si eu pe youtube, daca vreau neaparat. Mi-as fi dorit o analiza a mecanismului unui viral, ce a tintit, ce obiective a avut, cum a reusit. Nimic aici, probabil si pentru ca in Romania nu exista virale de mare succes si deci nici oameni care sa vorbeasca despre ele.
Madalin a vorbit si despre marketing in general, ne-a facut sa ne gandim la iPod, care nu trebuie privit ca un produs, pentru ca e si scump si nu cel mai bun calitativ – exista alte motive pentru care e cumparat. Noul marketing vede in noi dorinte nesatisfacute inca si cauta sa le satisfaca.
Cam asta a fost prima zi, am cunoscut oameni foarte draguti de pe twitter si am revazut vechi prieteni din Advice sau din industrie. Multa lume, atmosfera degajata si proaspata. Evenimentul continua toata saptamana, asa ca va asteptam!
Am ideea asta de ceva timp si acum chiar vreau s-o astern aici, sa nu-mi mai plece niciodata din minte. Intrebarea de la care am plecat a fost: “Cat din timp suntem noi insine?” Noi, chiar noi, pe bune, spunand ce gandim, ce dorim, ce nu ne place. Si asta dupa ce m-am simtit de multe ori luata de val si intrebandu-ma, in urma unei discutii: “Chiar am spus asta? Nu prea e ce credeam cu adevarat.”
Apoi m-am surprins exact in momente in care spuneam lucruri doar de dragul celuilalt, doar pentru a fi diplomata, doar pentru a crea iluzii sau doar pentru a face lucrurile mai putin amare decat erau de fapt. E un pas, pentru ca acum se aprinde un beculet exact cand sunt pe punctul de a o face si nu se mai intampla la fel de des.
Sunt oameni care spun ca nu pot fi ei insisi decat foarte rar sau doar cu o anumita persoana. Mi se pare trist si nu te duce nicaieri. Numai ca suntem atat de influentabili, vrem atat de mult sa fim apreciati, iubiti, sa parem destepti, ne temem atat de mult de respingere, de esec, incat de multe ori ne trezim ca spunem lucruri pe care nu le credem de fapt. Pe termen scurt, primim zambete, sentimentul de multumire si alte sentimente caldute, ne simtim bine. Pe termen lung, ajungem tot acolo unde am fi ajuns daca nu cream de la inceput false sperante, dar cu mult timp pierdut, sau explodam cand am acumulat un munte de frustrari.
Ca sa fiu clara, exista 2 posibilitati: ori esti controlat, ori esti tu cel care controleaza. Ori te mulezi pe ceilalti, ori ii faci pe ceilalti sa se muleze dupa tine. A doua varianta cere multa tarie de caracter, multa incredere in sine si curajul de a te accepta, de a-ti accepta dorintele, convingerile si de a le sustine pana in panzele albe. Un om ok cu el se hraneste din el insusi si nu are nevoie de confirmari din afara. Nu ramane indiferent nimanui, pentru ca fiind atat de direct, poti fi cu el sau impotriva lui. El stie asta si i se pare cel mai normal lucru din lume.
Stephen Covey spunea ca cea mai mare victorie e cea in lupta cu tine insuti. Cred ca a fi impacat cu sine ar trebui sa fie scopul fiecaruia dintre noi. Asta inseamna sa fii liber.
