Sunt asa de uimita cum niste lucruri mici ma pot face sa sar de bucurie! De exemplu, ninsoarea. E ceva cu totul special si nu pot sa ma abtin! Tot drumul pana acasa n-am facut decat sa ma dau pe gheata, sa ma uit cum cad fulgii si sa chiui

Ce vreau eu sa spun aici de fapt, e ca sunt convinsa ca toti avem lucruri mici, mici, cu efect mare, mare. Si ca daca le acordam atentie, or sa se transforme in mici explozii de incantare, veselie si tot asa.  Eu am pe lista asa:

- momentele cand ma prinde pe strada ninsoarea ca-n povesti, calma si frumoasa

- momentul cand incolteste graul pus de Sfantul Andrei

- momentul cand am facut o combinatie chic/draguta/interesanta cu niste haine care pareau fara potential

- momentul cand gasesc o ciocolata calda care se mananca cu lingurita

- momentul cand cunosc pe cineva cu care fac click

- momentul cand zambesc unui necunoscut

Si mai sunt multe, cu siguranta. Voi ce momente/lucruri mici cu efect mare aveti?

Tags: bucurie, efect mare, incantare, lucruri mici, ninsoare by phoebs
5 Comments »

Cred ca am fost intotdeauna, in mai mica sau in mai mare masura un om care se ia dupa intuitie. Cand spun mai putin, ma gandesc la perioada in care ma intrebam “ce e bine” si nu ascultam prea mult vocea aia misterioasa, pe care o avem fiecare dintre noi. Nu pot sa spun ca a fost rau, dar nici extraordinar. Aveam un sentiment de “datorie indeplinita” si cam atat.  Erau probabil bifate criteriile altora, nu ale mele. It didn`t feel right.

Cred ca ceva imi spunea sa imi ascult vocea mai mult, mai ales atunci cand trebuie sa iau decizii. Bineinteles, numai dupa ce m-am convins singura ca intr-adevar, feeling-ul e pretios si ca spune lucruri pe care nu intelegi niciodata de unde le-a aflat, dar ca asta nici nu conteaza, pot afirma ca acum sunt o persoana care se lasa condusa de intuitie. Nu pot sa va descriu cum e, dar cred ca stiti si voi. It just “feels right”, si asta e expresia cea mai potrivita. Am facut-o intotdeauna cu oamenii si cred ca numai datorita ei sunt inconjurata de atat de multi oameni minunati.  Lucrurile care se simt si care merg de la sine sunt cele adevarate si cele care conteaza cel mai mult.  Cred ca functioneaza ca un magnet care, daca nu intalneste bariere si obstacole, este atras de ceea ce trebuie.  De aceea, ori de cate ori simt ceva in aer, cand am gasit pe cineva cu care am facut “click”, e ca si cum deja totul a fost spus.  Si chiar a fost, la un anumit nivel.  Iar mie imi place sa cred in click-uri, declick-uri, atractie si alte forte

Sunt lucrurile mici, dar care atrag atentia, cele care spun adevarul mereu. E orice detaliu care te-a facut sa ridici o spranceana sau ti-a dat o senzatie ciudata. Starea pe care o ai cand intri in sediul unde ai un interviu,  cum te face sa te simti privirea cuiva strain  atintita curioasa asupra ta, sentimentul de familiaritate atunci cand cunosti pe cineva, zambetul tau care apare mereu atunci cand cineva anume vorbeste cu tine, toate au ceva de spus. Si merita ascultate, pentru ca sunt cele mai sincere.

Asa ca, oricat de cliseu ar suna, “follow your heart” e cel mai bun sfat, ori de cate ori nu stii ce sa faci. Intotdeauna va avea un raspuns, chiar daca uneori e mai greu de auzit. Sau nu vrem sa il credem.

Tags: click, declick, feel right, intuitie by phoebs
7 Comments »

Astazi a fost o zi minunata, asa cum trebuie sa fie o zi in care oamenii se pregatesc de venirea lui Mos Nicolae. Calda, cu multe zambete.

Am fost intai la #mosnicolaetweetmeet sa fac eu de data asta pe Mosul. E frumos si din perspectiva asta, pentru ca stii ca acolo, undeva, cativa copii cred ca exista si se bucura mai mult decat ne putem imagina de niste jucarii, de niste hainute sau de niste dulciuri. Stiu cum era pentru mine cand eram mica – senzatia aia de asteptare intensa, intrebarile legate de cadourile din cizmulite, cum nu puteam sa dorm prea bine in acea noapte… cel mai frumos moment a fost intotdeauna cel in care priveam de departe cizmulitele  si vedeam ca ceva e acolo in ele, chiar daca nu puteam distinge inca ce. Priceless.

Au urmat dupa avalanse de #zambete impartite trecatorilor, sub forma unui post-it colorat si a unuia real, din toata inima. Am fost impreuna cu o gasca de oameni simpatici la impartit de zambete pe Magheru si a fost minunat! M-am simtit ca la Free Hugs, emotionata si incantata de reactiile oamenilor: unii zambeau, placut surprinsi, altii erau de-a dreptul fericiti si parca li se schimbase ziua, unii au sarit de bucurie, altii nu intelegeau ce se intampla decat dupa ce citeau pe post-it si atunci zambeau si ei. Oamenii le-au pastrat, le-au lipit pe haine, pe chioscul unde vindeau reviste, pe peretele de langa locul unde lucrau. Am observat iar si iar cum zambetul este molipsitor si cat de simplu este sa-l oferi. Sunt uimita de fiecare data de puterea asta magica.

Si pentru ca, terminand calatoria zambetelor in Cismigiu, am vazut cum se aprind luminitele si cum tot parcul este un loc de poveste, m-a cuprins melancolia si n-am putut sa ma duc acasa. Asa ca am decis ad-hoc sa incerc sa ajung la casa mea unde puneam cizmulitele candva la geam si sa traiesc aceleasi sentimente din copilarie. Am avut noroc sa mai prind ceva si acum sunt acasa. Mi-am curatat cizmele si le-am pus cuminti la fereastra. Am emotii mari pentru maine dimineata si sper sa nu gasesc si nuielusa Sau, macar nu numai pe ea

by phoebs
2 Comments »

Exista o categorie de oameni in lumea asta care mie imi place mult de tot. Sunt cei care cred in lucruri aparent imposibile, cei care au curajul sa incerce atunci cand nimeni nu le da nici o sansa de reusita. Ei au o viziune,  vad deja implinite lucruri pe care altii nici nu indraznesc sa si le imagineze. Vor sa-si depaseasca limitele si nu le pasa de regulile impuse. Iar pasiunea cu care povestesc despre ele, increderea pe care o transmit din tot sufletul lor ii  cucereste pe oameni si ii fac sa mearga alaturi de ei.  O descriere despre ei care-mi place la nebunie este asta:

Tot asa, exista si categoria de oameni de care nu-mi place. Sunt cei care nu cred in visele altora, sunt cei care descurajeaza si privesc cu indoiala orice incercare iesita din comun.  Rad, ironizeaza, combat si se multumesc sa ramana in cerculetul lor stramt si plictisitor. Daca ar fi dupa ei, am fi inca in pesteri.

Oamenilor din prima categorie am sa le spun ceva. La anul vom organiza cel mai mare proiect eco din Romania, care isi propune sa stranga tot gunoiul din tara intr-o singura zi.  Se numeste Let`s Do It Romania! si are in spate o echipa ambitioasa, care crede ca se poate.  Fac parte din ea, pe partea de comunicare,  si sunt mai mult decat mandra de asta.   Avem deja o cauza pe Facebook si un cont pe Twitter si va invit sa va alaturati initiativei.  Proiectul a fost initiat in Estonia si a continuat in Letonia si Lituania.  Ei au reusit.

La anul, vom reusi si noi.

P.S. Vom avea si tembuilding, pus la cale de echipa japoneza, la Orange Concept Store Mi se pare un loc minunat pentru imprietenire

Tags: eco, gunoaie, incredere, let`s do it romania, pasiune by phoebs
14 Comments »

Aseara am fost la Lecturi Urbane, editia 3, care ne-a iesit foarte bine Cred ca am atins targetul de 100 de persoane, am impartit foarte multe carti oferite de Cotidianul, British Council si, de data viitoare, si Jurnalul National, ne-am plimbat cu metroul. Mi-a placut mult starea de spirit care era printre oameni si faptul ca toti erau foarte incantati si entuziasmati ca se afla acolo. A iesit minunat!

Am pus si o poza, sa vedeti cum a fost. Puteti citi tot ce s-a intamplat pe noul blog al proiectului – orasulciteste.ro

Si, ceva cu adevarat frumos si important – astazi au fost vazuti oameni care citeau carti primite de la noi, cu stickerul Lecturi Urbane! Deci .. merge!

Tags: civika.ro, lecturi urbane, metrou by phoebs
No Comments »