Ma gandesc sa scriu despre stari. E atat de usor sa treci de la o stare la alta ca nici nu-mi vine sa cred. Aveam o stare de tristete cu motiv si nu prea, in alb negru si fara sunete, doar cu vocea mea rasunandu-mi in cap. Nu spunea chestii prea bune si imi povestea momente nefericite, selectate atent. Pluteam cumva intr-un aer cetos, iar din cand in cand mai aparea cate cineva caruia ii spuneam ca m-am ratacit si ca nu stiu ce sa fac. Ma ascultau toti, relativ distanti, sau poate interesati, dar fara solutii.Totul imi dadea dreptate si credeam ca voi exploda. E asa simplu sa vezi in jur numai ce vrei sa vezi si sa cauti lucruri care sa-ti confirme ceea ce crezi. Bine ca aceeasi chestie e valabila si in sens invers.

Cand ai momente in care nu stii ce sa faci, nu stii ce sa faci prima oara, nu ai timp sa faci oricum tot ce trebuie, esti foarte suparat/a, te intrebi ce a vrut sa spuna, i-ai da una daca s-ar afla in fata ochilor tai, esti coplesit si nu ai raspunsuri la nici cea mai mica dintre dileme, atunci, dragul meu, du-te afara. Scapa de tot. Nu are sens altfel. Te duci afara, te plimbi si iti limpezesti mintea. Te obisnuiesti cu ideea ca nu vei termina tot, ca decizia pe care vrei sa o iei este cea buna, te calmezi si accepti ca el/ea nu se va intoarce, hotarasti sa nu mai regreti ce ai facut acum 2 zile, accepti ca nu iti poti clarifica toate dilemele, si lasi orice acolo, in aerul ala rece de tot. Ar fi o idee buna sa ingheti putin, asta cu siguranta iti va distrage atentia. Plimba-te si goleste-ti mintea, minutele astea sunt pentru a nu te gandi la nimic. Mintea ar zbura in continuu, daca ar fi lasata. Mergi pe strada ca si cum n-ai avea nici cea mai mica problema, simte-te usor ca un fulg si topaie. Capul sus, privirea inainte si zambeste. Ah, si ia-ti o ciocolata buna buna, ceva ce nu-ti iei de obicei.

Intors, pune-ti o melodie vesela. Nu sari peste pasul asta, face parte din antidot Va fi totul mult mai colorat, te asigur. Daca ai blog, s-ar putea sa-ti vina inspiratia

de phoebs
8 Comments »