1/2
Am sa fac acum o declaratie de maturitate si am sa ma tin de ea. Mi-o promit mie, in primul rand, dar si lumii intregi.
Sa explic. Am observat de-a lungul timpului, uitand-ma la oamenii din jurul meu, ca facem de multe ori compromisuri si ne multumim cu mai putin decat ne-am dori de fapt, si toate astea pentru ca speram ca intr-o zi ceva se va schimba. Probabil asta ni se trage (mie una, clar!) de la filmele cu happy end unde intr-un final el “isi da seama!”, sau ea se schimba pentru el, sau partea pozitiva iese la suprafata, sau… Traim atat de mult cu speranta ca lucrurile se vor repara, ca vor avea loc declick-uri si ca totul va fi cum visam. Ok, trezirea! Nu se va intampla! Premisele de la care incepe o relatie, un parteneriat, orice, sunt definitorii si spun aproape tot despre ce va urma. Asa ca, o spun cu capul sus: daca lucrurile au inceput caldut, sigur se vor raci rapid sau sunt deja mult mai reci decat vrei sa crezi. Daca ceva pare ca nu e destul de intens, chiar nu e ceva pe bune. Trebuie doar sa te uiti la cineva care vrea ceva cu adevarat: nimic nu-i sta in cale si gaseste intotdeauna un mod de a face acel lucru. Nici macar nu trebuie sa faci vreun efort sa-l motivezi, are deja aripi si face orice ca sa-si atinga scopul.
Asa ca, am decis. Fara jumatati de masura si fara lucruri caldute. Hai sa cautam lucruri veritabile, oameni reali, oameni pasionati, oameni care chiar isi doresc sa fie cu noi in acest moment, oameni care te-ar trezi dimineata sa-ti spuna sa cobori ca ti-au adus cafeaua, oameni care te suna tarziu sa te intrebe daca ai adormit, oameni care s-ar urca intr-un avion sa te vada, oameni care ti-ar raspunde oricand la telefon. Restul sunt prea putin. Pana la urma, fiecare alege cat cere si cu cat se multumeste. Ai curaj si cere tot ce-ti doresti, pentru ca vei primi ce ceri aici si acum, nu ce speri ca se va schimba intr-o zi. Acelea sunt scenarii care vor ramane doar in mintea ta.
Se poate ca toate astea sa ia timp si sa astepti ceva. Conteaza insa sa nu te abati de la drum si sa poti face diferenta intre fake si real. Merita, insa. E ca si cum ti-ai luat ani in sir genti din piata si descoperi deodata Prada.
Tweet
English 
Română 
e bine cand privesti lucrurile din perspectiva asta. nu stiu cat de bine e sa folosesti doar albul si negrul in a cataloga un lucru, o persoana, o situatie. cateodata gri-ul nu e placut, dar necesar. pentru ca toate chestiile din jurul nostru sunt relative si trebuiesc privite diferit. oameni vin si pleaca, sunt obiceiuri de care te apuci si pe care le lasi.
o sa ramana mereu cate ceva, in final. un om, un sentiment, o amintire.
tine capul sus, oamenii care te merita si pe care-i meriti or sa ramana langa tine. ceilalti nu. alb sau negru
deci pana la urma e sau nu bine dupa tine?
chestia asta a aparut dintr-o necesitate, e clar ca nu vor fi nici de acum alb sau negru, dar n-o sa mai sper ca niste lucruri asa si asa o sa devina extrem de bune, cam aia era ideea, de wake up!
ai dreptate, cine trebuie sa ramana va ramane
Truer words were never spoken.
teoretic, e bine. practic, e de muncit. important e sa te tii pe drumul asta. atata timp cat avansezi, ai sprijinul meu. cand vrei sa dai inapoi, te iau la suturi (a.k.a. pasi inainte). take care
subscriu.
am incetat sa mai cred ca oamenii se schimba pentru mine. in cel mai bun caz, le arati un mod si, daca vor, se schimba pentru ei.
ce te faci cand gasesti un om care iti aduce cafeaua, se urca in avion pentru tine… si, din motive obiective, tu nu esti pregatit sa faci asta pentru el?
lucrurile-s complicate…
Gabi, buna intrebare. Aici e vorba si ce vrea el, ca inteleg ca tu esti pt el exact in situatia in care ziceam eu un post. Tine-l acolo ca poate-ti vine mintea la cap
ca adevar graiesti!!!!….usor de zis, greu de facut..dar nu imposibil
cat despre oameni…suntem un complex de emotii si trasaturi de caracter, conturari de educatie, amintiri, experiente etc.
un om pasionat si motivat poate avea aspecte variate, pe care in prima insanta le-ai putea cataloga drept “slabe” si “de trecut cu vederea”…asta poate pentru ca nu e intr-un anumit fel cu toata lumea. si in cazul asta, comunicarea are bineinteles doua capete.
in fine, tot ce vroiam sa-ti zic e sa poposesti mai mult inainte de a trece cu vederea un om, doar pentru ca nu ti se pare indeajuns de pasionat, energic, un om care da totul pentru visul sau. pentru ca nu ai de unde sa stii ce circumstante sunt la mijloc si ce e in sufletul lui.
pupici
*conturati
e totul clar dar eu nu inteleg faza cu datul telefon seara tarziu sa vada daca dormi.. daca ti-a dat telefon seara tarziu nu te trezeste stricandu-ti somnu?
Rebeca: nu e vorba ca nu e indeajuns de cumva, ci e vorba de cat de implicat e si cat de mult ii pasa. Stii si tu ca oamenii devin super strong atunci cand vor ceva si se fac luntre si punte.
Tudor: era vorba de telefoanele alea dragute, de noapte buna, repede ai luat-o pe panta negativa